Date generale

• - Hramul: Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil
• - Adresa: Jud. Argeş, Com. Morăreşti, Sat Măncioiu
• - Anul construcţiei: 1860 şi mărită în 1905. Biserica nu este monument istoric.
• - Preot paroh: Până la data de 01 Septembrie 2011 postul de preot paroh a fost ocupat de Duminică Marin Octavian, hirotonit la data de 15-02-1998 (transferat la Parohia Sf. Nicolae şi Sf. Nectarie din Piteşti). Începând cu 01 februarie 2012 a fost numit pe postul de paroh preotul Popa Vladu Victor
• - Descrierea posibilitaţilor de acces de la cel mai apropiat oraş: Biserica parohială Vărzaru se află situată pe DN7 Piteşti-Rm.Vâlcea la 40 km de Piteşti şi 23 km de Rm. Vâlcea, la intersecţia cu drumul Deduleşti-Ciofrângeni-Curtea de Argeş.
• - Pe raza Parohiei Vărzaru există două centre de îngrijire bătrâni: Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Milcoiu şi Centrul Medico-Social Deduleşti.

Monografia Bisericii Vărzaru

• 
  Micuţul sat Măncioiu este aşezat în comuna Morăreşti, Judeţul Argeş. Satul se află situat la intersecţia Drumului Naţional 7 cu Drumul Judeţean Poienari - Curtea de Argeş, la graniţa cu Judeţul Vâlcea, şi numără mai multe puncte şi cătune: Vărzaru, Gârtani, Urleacu, Işaileşti, Măncioiu.
  În aceste locuri a sosit şi scriitorul Liviu Rebreanu care a poposit înainte să scrie Ciuleandra şi în hanul Vărzari. Astăzi acest han nu mai există, în locul lui fiind o clădire construită după modelul hanului de odinioară.
  Înainte de a vorbi pe larg de satul Măncioiu (enorie a Bisericii Vărzaru) şi de Biserica Vărzaru, am să prezint câteva informaţii generale despre comuna Morăreşti din care face parte satul de care ne ocupăm în mod expres în studiul de faţă.
  Comuna Morăreşti este o localitate în Judeţul Argeş, Muntenia-România, situată la 25km de Rm Vâlcea si la 38 km de Piteşti.
  Comuna Morăresti, cu o suprafaţă totală de 4800 hectare, este situată în partea central - vestică a judeţului Arges, la o distanţă de 38 km sud faţă de municipiul Pitesti si la 25 km faţă de municipiul Râmnicu Vâlcea. Se învecinează cu comuna Poienari de Arges, la nord, cu comuna Cuca la vest, cu comuna Uda la sud si localitatea Cotmeana în partea estică. Situată într-un cadru natural deosebit, comuna Morăresti cuprinde, din punct de vedere administrativ, următoarele sate componente: Morăresti (resedinţă), Dedulesti, Măncioiu, Luminile, Dealul Obejdeanului şi Săpunari.
  Principala cale de acces în comună o constituie drumul naţional DN 7 Pitesti - Râmnicu Vâlcea, ce realizează si legătura între localităţile Morăreşti, Deduleşti şi Vărzari. În satul de resedinţă, drumul naţional face joncţiunea cu drumul judeţean DJ 703B Morăreşti - Vedea, ce traversează satul Săpunari de la nord la sud.
  Conform P.A.T.J. Arges, comuna Morăreşti face parte din zona de influenţă a municipiilor Piteşti şi Râmnicu Vâlcea, iar satele Morăreşti si Săpunari sunt centre de importanţă comunală dotate si echipate cu servicii de solicitare tehnică si curentă; celelalte sate componente ale comunei sunt propuse a fi sate cu funcţiuni si dotări de importanţă locală.
   În contextul localităţilor componente, cea mai veche atestare documentară se consemnează în cazul satului Săpunari, care este atestat documentar iniţial în Zapisul din 1793, prin care se desface căsătoria dintre Maria din satul Ciutesti si Vlad de la Săpunari. Desi celelalte sate nu apar menţionate expres în documentele din Evul mediu, ele existau, fără îndoială, fiind cunoscute pe hărţile de la începutul secolului al XIX-lea.
  În harta rusă din 1883, sunt consemnate satele Deduleşti cu 119 familii si Săpunari, cu 47 familii. În anul 1861, în Deduleşti, de care aparţineau si cătunele Piscu Calului si Morăreşti erau 135 de case si 130 de familii, iar în Luminile si Deduleşti 129 de case si 128 de familii.
  La începutul secolului al XIX-lea se consemnează comuna Dedulesti - Vărzaru, constituită din satele Morăreşti, Vărzaru, Luminile si Deduleşti, cu o populaţie totală de 1.630 locuitori.
  În anul 1941 potrivit datelor statistice, comuna Deduleşti era formată din 4 sate, înregistrându-se o populaţie totală de 2167 locuitori si un număr de 452 gospodării.
      
  STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIEI
  Populaţia stabilă în comuna Morăresti era, la nivelul anului 2005, de 1964 de locuitori, iar în anul 1992 , potrivit Recensământului Populaţiei si Locuinţelor din 18 martie 2002, de 2200 locuitori, dintre care 1158 femei si 1042 bărbaţi.
   Valorile înregistrate la Recensământul Populaţiei si Locuinţelor din 18 martie 2002 - Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Arges prezintă populaţia localităţilor comunei Morăresti ca fiind repartizată astfel :
  Populaţia totală a Comunei Morăresti - 2200 persoane, din care:
  Morăresti: 646
  Dealul Obejdeanului: 135
  Dedulesti: 459
  Luminile: 273
  Săpunari: 395
  Măncioiu: 282. 
   
  Istoria locurilor 
  Revenind la obiectul central al studiului nostru şi vorbind de istoria locurilor, începem prin a spune că în jurul anului 1800, deci în perioada  domniilor fanariote, în zona Topologului s-a stabilit un bulgar. Acesta se ocupa cu cultura zarzavaturilor, motiv pentru care este cunoscut sub numele de Vărzaru.
  Vărzaru a ajuns la o situaţie materiala deosebita şi a construit un frumos conac la încrucişarea drumului Râmnicu Vâlcea -Piteşti, loc numit şi astazi "La Varzaru".
  Vărzaru profita de marea putere la care ajunge şi impune satenilor restricţii în folosirea pamântului pentru cultivat şi păşunat. Se ajunge la judecată între Vărzaru şi sateni, procesul fiind câştigat de primul cu spijinul autorităţilor. În aceste condiţii sătenii ajung sa fie consideraţi clacaşi pe moşia lui Varzaru.
  Frământările social-politice de la sfârşitul domniilor fanariote care au culminat cu revoluţia lui Tudor Vladimirescu din 1821, precum şi faptul ca Varzaru nu a avut copii şi nici rude care sa-i stapâneasca averea dupa moartea sa, îl determina sa vânda imensa avere, boierului Ştefan Cezanu din Bucureşti care se dovedeşte mai îngăduitor cu clăcaşii săi.
  În partea de nord, satul Măncioiu este scăldat de râul Topolog. Râul izvorăste din căldarea glaciară Negoiu - Scara Lespezi, situată la altitudini de peste 2300 m, parcurgând mai multe forme de relief - montană, subcarpatică si colinară, si se varsă în Olt în apropierea localităţii Băbeni. Râul prezintă regim de scurgere permanent, făcând parte din grupa "carpatic meridional" cu alimentare nivopluvială si subterană moderată.
      Debitele maxime de primăvară ating cote extreme în cazul în care topirea zăpezii este asociată cu ploi abundente. În perimetrul comunei Morăresti, râul Topolog primeste ca afluenţi câteva văi cu regim de scurgere torenţial pronunţat cum sunt: Luminile, Radului, Caselor, Corbului si Urleacului.
  Sunt motive serioase sa credem ca la 19 ianuarie 1821 peste Topolog prin Milcău, pe la locul numit "Cîmpul Poştei", a trecut Tudor Vladimirescu însoţit de 40 de tovarăşi de arme venind de la Bucureşti în drum spre Tîrgu Jiu.
• SĂNĂTATE SI ASIGURĂRI SOCIALE. 
  Satul Măncioiu dispune si de un Centru Medico - Social pentru bătrâni, cu 27 de pacienţi în prezent, 1 medic, 5 asistenţi si alţi 25 de angajaţi. Deasemenea, tot pe teritoriul satului este deschis şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă (Milcoiu), dar care aparţine de judeţul Vâlcea.
  În ultimul an au fost înregistrate circa 30 dosare de ajutor social care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările si completările ulterioare. 
  
  BISERICA
  Mergând pe Drumul European Piteşti - Rm. Vâlcea, la Km 40 vei întâlni, pe partea stângă, o biserică impunătoare nu prin arhitectură ci prin simplitatea ei. Această biserică se numeşte Biserica Vărzaru, după primul ctitor al ei, bulgar de neam. Acesta ridică în 1861 o biserică pentru a-i servi nevoilor sale religioase.
  
  La 1905 din biserică boierească devine biserică de enorie.
  Iată alăturat şi documentul ce atestă sfinţirea de către P.S. Gherasim Timuş, al Argeşului a bisericii Vărzaru.
  Documentul atestă faptul că biserica a fost "restaurată total" , "iar astăzi, 21 Noiembrie, anul mântuirii unamie nouă sute cinci s'a sfinţit de către Noi Ep. de Argeş Dr. Gherasim Timuş în al 12lea an al păstoriei Noastre şi 39lea de Domnie al M.S. Carol I...." Tot din acest document aflăm că biserica a purtat iniţial hramul Buna Vestire, Duminica tuturor Sfinţilor şi Sf. Ioan Botezătorul.
  Satul Măncioiu, enorie a Bisericii Vărzaru, numără 110 de familii. Toţi locuitorii satului sunt creştini ortodocşi.Anterior actualei biserici nu a existat în acest loc altă construcţie de acest gen.
  Biserica actuală, având hramul Adormirea Maicii Domnului şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost ridicată în anul 1861 de către Ioan Vărzaru, proprietar de terenuri, de la care-şi trage numele şi biserica şi o bună parte din regiunea înconjurătoare.
  
  Tradiţia spune că Ioan Vărzaru ar fi mutat această biserică din alt loc, nu prea departe, loc pe care însă nimeni nu l-a putut identifica până în prezent.
  Biserica ridicată de Ioan Vărzaru a fost mult mai mică decât cea actuală. În anul 1905 această biserică a fost renovată şi mărită, aducându-se în forma de astăzi. Justificarea primei construcţii a format-o dorinţa şi - poate - ambiţia ctitorului său de a avea pe moşia sa o biserică ce pare să fi fost o biserică personală la care-şi potoleau setea religioasă familia sa, dar şi locuitorii satului Măncioiu, care se găseau pe moşie.
  Justificarea actualei construcţii a format-o dorinţa enoriaşilor (după plecarea boierului Vărzaru) de a avea şi ei o biserică asemănătoare celorlalte din comună. Ea devine deci biserica satului Măncioiu, nemaifiind biserica moşierilor care au moştenit, sau au cumpărat moşia lui Ioan Vărzaru.
  
  Nu se ştie nimic despre meşterii, arhitecţii, inginerii care au executat această lucrare. Biserica destul de mare, a fost construită în formă de corabie cu două turle. Tradiţia spune că abia se terminase de acoperit cu şiţă, când - datorită unei neglijenţe a lucrătorilor - a luat foc şi a fost mistuit întregul acoperiş, care a fost apoi refăcut tot cu şiţă, iar în anul 1937 şiţa a fost înlocuită cu tablă zincată.
  Pictura bisericii a fost executată de pictorul Gheorghe Corbu din Bucureşti (frescă), iar între anii 1968-1969 pictorul Ion Anghel din Curtea de Argeş înlocuieşte această pictură cu una în stil realist în ulei.
  Biserica a avut în inventarul său o serie de cărţi de valoare istorică, artistică şi documentară: Mineiul lunii Ianuarie (1774), Iunie şi Iulie (1780), Septembrie şi Octombrie (1776), Noiembrie (1778), etc...Toate aceste cărţi au fost ridicate de către Departamentul de Stat şi Culte şi depuse la mânăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea.
  
  Însemnări făcute în Sfintele Evanghelii în perioada 1986 - 2004
  
  
  

  Sfânta Evanghelie - ediţia 1964 Însemnări făcute
  de P.C. Pr. Valeriu Drăguşin,
  protopop de Piteşti
  Vizite pastorale ale
  IPS Calinic
  în anii 1986 şi 1988 Sfînta Evanghelie - ediţia 1991
  donată de Gheorghe Popescu din Sibiu Vizite pastorale ale IPS Calinic şi ale PC Pr. Chiriţă Iuliu in perioada
  1997 - 2004 Însemnări la resfinţirea bisericii
  8 Noiembrie 2004 Lightbox Popup by VisualLightBox.com v4.8

  
  Şirul slujitorilor acestei biserici este următorul: Pr. Gheorghe Ţurlescu, Pr. Gheorghe Ghiordunescu, Pr. Constantin M. Popescu, Pr. Ion Lepădatu, Pr. Gheorghe Bîrsoianu, Pr. Dumitru Tudose, iar în prezent Pr. Octavian Duminică.
  
  Biserica a fost reparată în 1937, refăcându-se tencuielile exterioare şi interioare, s-a revizuit mobilierul, s-a înlocuit şiţa cu tablă zincată, etc...Valoarea lucrărilor s-a ridicat la circa 100.000 lei, sumă acoperită în intregime de Prefectura judeţului Argeş şi primăria comunei Deduleşti, contribuţia enoriaşilor fiind foarte mică.
  
  A mai fost renovată între anii 1966-1969, când i s-au făcut lucrări de scoatere a igrasiei, s-a făcut din ciment de jur împrejurul bisericii, s-a vopsit mobilierul în întregime, pictura a fost înnoită, etc.. Lucrarea a costat circa 70.000 lei, Sfânta Episcopie acordând ca donaţie suma de 9.000 lei, iar restul sumei a fost acoperită de enoriaşi.
  
  

   În toamna anului 1998 a fost întocmit un proiect de restaurare totală a bisericii.  Acesta prevedea următoarele:
  - executarea unei centuri de beton armat la temelie, a unor sâmburi de beton armat şi a unei centuri de beton armat la nivelul cornişei, toate în scopul măririi gradului de asigurare la acţiuni seismice;
  - executarea unei hidroizolaţii bituminoase imediat deasupra centurii de la elevaţie, ridicarea nivelului pardoselii interioare şi placarea acesteia cu gresie porţelanată, executarea unei sistematizări în jurul bisericii, prin construirea unui trotuar şi a unor rigole deschise care dirijează apele pluviale în afara amplasamentului, toate acestea cu scopul reducerii igrasiei;
  - refacerea totală a tencuielilor exterioare, repararea tencuielilor interioare, înlocuirea tâmplăriei, repararea şarpantei şi înlocuirea învelitorii din tablă zincată, ignifugarea şarpantei, toate acestea reprezentând măsuri de reparaţii curente.
  Aceste lucrări au fost finalizate în anul 2002. Întreaga pictură a fost înlocuită. Icoanele împărăteşti şi praznicale de pe catapeteasmă au fost executate de pictorul Tiberius Nicuşor Duţă din Ştefăneşti Argeş, iar pictura murală de Costel Toma din Curtea de Argeş. 
  
  În anul 2004, la hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavriile, biserica Vărzaru a fost resfinţită de Prea Sfinţitul Părinte Calinic, episcop al Argeşului şi Muscelului împreună cu un sobor de preoţi. Cu această ocazie părintele paroh Duminică Marin Octavian primeşte distincţia de sachelar.

  Din 2004 până în prezent au fost întreprinse o serie de alte lucrări şi reparaţii curente (refacerea gardului din partea de răsărit şi miazăzi, revopsirea bisericii, revopsirea şarpantelor şi a turlelor, amenajarea curţii bisericii prin gazonarea spaţiilor verzi, sădirea de tui, trandafiri şi peste 200 de bulbi de lalele şi zambile ş.a.) şi investiţii (construirea unei anexe care adăposteşte camera centralei, o bucătărie, iar pe viitor, la etaj, oficiul parohial şi clopotniţa).

     Activitatea pastoral misionară
  În perioada postului Sfintelor Paşti (2004), a fost oficiată o serie de Sfinte Masluri în parohiile: Milcoiu, Ciuteşti, Corbi, Izbăşeşti, Bălceşti, Stoiceni, Corbi (din Jud. Vâlcea) şi parohiile: Morăreşti, Valea Luminii şi Vărzaru (din Jud. Argeş). La aceste Sfinte Masluri s-au ţinut predici tematice pentru a pregăti pe enoriaşi împotriva fenomenului sectar. În urma unei mese rotunde preoţii parohii ai acestor parohii au căzut de acord să editeze o revistă ce are drept scop informarea credincioşilor în ceea ce priveşte pericolul prozelitismului sectar şi educarea lor pentru o viaţă spirituală mai bună. Această revistă a primit numele de Pavăza Credinţei.
  Această publicaţie apare atât cu binecuvântarea P.S. Gherasim, episcop al Râmnicului, cât şi cu binecuvântarea P.S. Calinic, episcop al Argeşului şi Muscelului.
  Pe parcurs, s-au alăturat acestui proiect şi alte parohii (Parohia Piscul Calului, Moraresti, Argeş), iar altele sau retras (Stoiceni şi Ciuteşti - ambele din Vâlcea).
  "Pavăza Credinţei" îşi propune să devină un mijloc de păstrare a credincioşilor în sânul Ortodoxiei, dar şi un mijloc de informare şi educaţie relogioasă. Această revistă este editată de Cercul Pastoral "Valea Topologului" care se constituie din următoarele Parohii: Milcoiu, Corbi, Izbăşeşti, Bălceşti, (din Jud. Vâlcea) şi Parohiile: Morăreşti, Piscul Calului, Valea Luminii şi Vărzaru (din Jud. Argeş). Dacă în oraşe mijloacele de informare şi educaţie sunt mult mai multe, în mediul rural credincioşii nu pot beneficia de prea multe resurse de informare şi mai ales de educaţie religioasă. Această revistă se adresează tuturor credincioşilor, dar în mod special tinerilor.

  În cadrul aceleiaşi activităţi pastoral misionare şi formativ educative a tinerilor din parohie a fost dezvoltat şi proiectul catehetic HRISTOS ÎMPĂRTĂŞIT COPIILOR. Activităţi catehetice şi cultural-educative s-au desfăşurat încă din anul 2000 şi cu scprijinul dlui învăţător Constantin Feloiu şi al dlui prof. Nicolae Predescu (pensionar).

      Amintim şi faptul că în grija bisericii parohiei Vărzaru şi a preotului paroh Duminică Octavian, se află şi Centrul Medico - Social pentru bătrâni (Deduleşti), cu 27 de asistaţi în prezent, şi  Centrul de Îngrijire şi Asistenţă (Milcoiu), care aparţine de Consiliul Judeţul Vâlcea, cu un număr de 35 de asistaţi. Tuturor acestor bătrâni li se acordă asistenţă religioasă gratuită. În urma unui protocol încheiat cu cele două instiruţii parohia Vărzaru oferă (în mod gratuit) în cimitirul parohial 10 locuri de înmormântare celor fără familie, singura obligaţie a celor două instituţii fiind îngrijirea mormintelor cu ajutorul personalului angajat.

• Pr. Duminică Marin Octavian
• 
  _______________________________________________________________________________________________________
  
• 
  

Centre medico-sociale

• Centrul Medico-Social Deduleşti este defapt fostul Spital Deduleşti care a trecut din administrarea Direcţiei Sanitare Argeş în administrarea Consiliului Judeţean, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş. În prezent, în această unitate sunt asistaţi 27 de bătrâni. Din punct de vedere al asistenţei religioase bătrânii din acest centru sunt asistaţi de Pr. Duminică Octavian. Citeşte...
• Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Milcoiu Centrul de îngrijire şi Asistenţă  Milcoiu este situat pe drumul judeţean DJ 670, la o distanţă de 18 km de Rm Vâlcea şi 40 km de Piteşti.
  Adresa: Sat Ciuteşti, nr. 45 Comuna Milcoiu Judeţul Vâlcea, Tel. 0248/240045
  Centrul Rezidenţial, înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr.79/31 mai 2007 ca structură fără personalitate juridică, este destinat persoanelor adulte cu handicap, cu abilităţi de trai în comunitate scăzute sau medii şi persoanelor adulte cu dizabilitţăi aflate în risc de instituţionalizare. Citeşte...

.........................................................................

Calendar ortodox

Sponsori site

Site-uri partenere